Au reprezentat o atracție pentru cetățenii Imperiului Austro – Ungar, inclusiv pentru capetele Coroanei imperiale.
În jurul anului 1900, Împaratului Frantz Joseph a vizitat peștera Porțile Bihorului, din vremea respectiva fiind descoperita în arhivele maghiare o carte poștală cu Porțile Bihorului „Salutări de la Portile Bihorului”. Prima descriere acestei peșteri apare în cartea geografului și speologului Adolf Schmidl, „ Das Bihar- Gebirge” apăruta la Viena în anul 1863.
Peștera Porțile Bihorului este un aven spectaculos care s-a format prin prăbușire în Munții Bihorului pe valea Coșuri, afluent de dreapta al Crișului Negru. Formațiune carstică grandioasă, prezintă un portal ănalt de 17 m, ascuns în padurea de foioase. În sala mare se găsește o cascadă de 4 m, care seacă în anotimpul secetos și permite accesul într-o incintă circulară de 7 m diametru, cu pereți înalți de 30 de metri, un aven, prin care se vede cerul și vegetația de pe marginea lui. Fundul avenului este ocupat de un mare con de pământ, frunze uscate, crengi și bușteni căzuți de sus de pe buza avenului.
Apa iese din dreapta, dintr-o gură joasă de galerie, care la ape scăzute este seacă și poate fi vizitată pe circa 20 m, galeria se termină într-o săliță cu puț adânc umplut cu apă. Accesul se face de la Cantonul Negrea din DN75, urmarind marcajul triunghi rosu, lungimea traseului este de 1,5 km, durata 40 de minute, avand o dificultate medie.
Peștera Izvorul Crișului a fost cunoscută încă din secolele trecute (1874) și se pare că ar fi fost amenajată turistic la ănceputul secolului trecut. Peștera reprezintă una din marile enigme ale Apusenilor. Ultima cartare realizandu-se în 1984.
Pe vaile și afluenții Crișului Băiței se află mult mai multe peșteri, cuprinse în Catalogul sistematic al peșterilor din Romănia: Avenul Matrona, Crăpătura din Dealul Sturzăului, Avenul din Pregna, Peștera Cristalelor din Galeria Codreanu, Peștera cu Apă din Galeria Codreanu, Peștera din fața Carierei de Marmură, Peștera Mare din Galeria Bolfu II, Peștera Mică din Galeria Bolfu II, Peștera lui Gheorghica, Peștera lui Schmidl, Peștera Răsucită din Valea Corlatului, Peștera Frunzișului din Valea Corlatului, Peștera Tunel din Valea Corlatului, Peștera Cotită din Valea Corlatului, Peștera din Pereții Corlatului, Peștera cu Trei Intrări din Valea Corlatului, Peștera Condorului, Avenul Fetei. Aceste pesteri sunt încă neexploatate turistic.
Frumusețea casadele din zonă au atras ochiul fotografilor de început secolului XX. De pe la anul 1900 datează mai multe cărți poștale cu imagini din Băița, descoperite în arhivele maghiare.
Va prezentăm patru cӑrţi poştale cascadele Amazon, Bellavista, Vӑlul Miresei și cascada Bihor:
Cascada Sfânta Treime
Traseul pleacă din centrul satului Băiţa, urcând pe lângă biserica romano catolicӑ, pe un drum asfaltat şi apoi continuă abrupt pe un drum până la ultimele case ale satului. Se continuă urcuşul până pe un plai de sub Măgura Băiţa. Traseul urmează culmea spre vest până se trece de Dealul Căsoaiei şi se ajunge la intersecţia cu drumul de exploatare ce urcă de la Băiţa-Plai. De aici se face dreapta şi se mai merge pe drumul forestier încă 1,5 km după care coborâ tot la dreapta, pe o potecă, până în Pârâul de Margine (Valea Poiana Crişului) (coborâre dificilă!), ajungând aproape de Cascada Sfânta Treime.
Text:
Talida Bîtea, bibliotecar la Biblioteca orășenească Nucet, Bihor